Mioriţa

Ei se sfătuiră

Pe l'apus de soare

Ca să mi-l omoare

...

C'are OI mai multe,

Mîndre şi cornute

...

Stăpâne, stăpâne,

Îţi cheamă ş'un câne

Cel mai bărbătesc

Şi cel mai frăţesc,

Că l'apus de soare

Vreau să mi te-omoare

...

Să mă îngroape

Aice pe- aproape

În strunga de oi,

Să fiu tot cu voi;

...

Cu lacrimi de sânge!

Iar tu de omor

Să nu le spui lor.

Să le spui curat

...

Că la nunta mea

A căzut o stea

Soarele şi luna

Mi-au ţinut cununa

...

Iar la cea măicuţă

Să nu spui, drăguţă,

Că la nunta mea

A căzut o stea,

...

ŞI STELE FĂCLII !

Agrippa Ionescu

Sursa : Site-ul Asociatiei Chirurgilor Plastici din Romania,
http://www.acpr.go.ro/istoric.htm


Specialitatea de Chirurgie Plastica, numita la origini si Reparatorie, se dezvolta in Romania in anii 1958-1959. Sunt anii in care teoretic, organizatoric si faptic, se trece de la operatii « regionale » sau disparate, efectuate sporadic in cadrul unor specialitati chirurgicale, la crearea pentru prima oara in Romania a Specialitatii de Chirurgie Plastica Reparatorie. Meritul total al introducerii specialitatii in tara, al formarii Scolii Romanesti de Chirurgie Plastica Reparatorie ii revine Profesorului Agrippa Ionescu. Nascut in 28 Nov. 1925 in Bucuresti, absolvent al Facultatii de Medicina din Bucuresti si Timisoara (1952), format intre anii 1952-1958 in Scoala de Traumatologie practica a Razboiului din Corea, dar si la giganta Scoala Rusa de Chirurgie Plastica din Leningrad sub indrumarea marilor Profesori Girgalov Simion Simionovici, Limberg Alexandru Alexandrovici si Rozov Veniamin Ivanovici, porneste in forta specialitatea de chirurgie plastica reparatorie si arsuri in 1958, cu o baza clinica initial de 50 de paturi in vechiul Spital de Urgenta din str. Arh. Ion Mincu nr.7, care in 1959 devine independenta si unica in tara, Clinica si Spital de Chirurgie Plastica si Reparatorie cu 151 de paturi, cu 4-5 linii de gardã, cumula cazuistica din întreaga tarã, cu varste de la trei ani in sus, 10-11.000 prezentãri la camera de gardã/an, 3.000-3.500 internãri cronici si urgente/an, între 20-45 urgente/zi, 3-12 internari de urgenta/zi, date statistice valabile pana in 1989. Cazuistica dominanta numeric era rezultat al accidentelor industriale, casnice, de circulatie si din agricultura.

Profesorul Agrippa Ionescu dezvolta specialitatea si schimba direct radical rezultatele in cativa ani si indirect, prin cei formati in Clinica condusa de el.

Pune bazele specialitatii de chirurgie plastica si reparatorie la noi in tara, organizeaza si dezvolta specialitatea, extinde domeniul specialitatii, il generalizeaza, creaza scoala de Chirurgie Plastica Reparatorie avand ca domeniu dimensiunea acesteia in lume, are multe contributii originale personale, numeroase interventii noi si anume :

  • Traumatologie, in care realizeazã protocolul tratamentului în mari distrugeri de pãrti moi-scalpuri, schimband esential soarta unui astfel de pacient. Introduce in Romania salvarea de rutina a marelui traumatizat rezultat al accidentelor de circulatie si industriale, in care specifice erau decolarile extinse tegumentare, supra si subfasciale, distrugerile mari de mase musculare cu sau fara fracturi, pe teritorii ca ambele extremitati inferioare, sau extremitatea superioara sau scalpul capului. Este printre primele unitati din lume in care s-a legat chirurgia plastica reparatorie de chirurgia de urgenta. Metoda lui originala, a « urgentei amanate active» a permis salvarea si modificarea evolutiei a mii de pacienti. Operatii care socau prin extensie, au devenit aparent simplu, bunul oricarui chirurg plastic si al oricarui pacient.
  • Accidente colective cu politraumatisme sunt tratate conform protocolului propriu si salvate, organizeaza si pune in aplicare protocolul - atitudinea echipei de garda intr-o astfel de situatie. Practic, face posibil ca in 15-30 de minute tot grupul de politraumatizati sa fie evaluat clinic, paraclinic, laborator, sa trieze internare/ambulator, sa fie optimizat pentru situatia de operat, sa fie decisa atitudinea medicala individualizat.
  • Toate tipurile de arsuri (termice, chimice, electrice) dar si sechelele lor, pornind la vremea aceea cu o conceptie originala terapeutica, cu succese verificate in practica, schimba rata de supravietuire a arsilor de la 10% la 50-55%. Inca in 1958 introduce transfuzia de sange integral in reanimarea arsului extensiv. Introduce homogrefe temporare de piele proaspata in tratamentul arsului extensiv post excizie sau detersie escara de arsura, in scop de reechilibrare si salvarea a vietii. In arsuri electrice si electrocutii, transforma ingrijirea chirurgicala si reanimarea arsului, rezultatele clinice modificandu-se radical; stabileste protocolul in urgenta si posturgenta al ingrijirii arsului, indiferent de etiologie.
  • Dezvolta si impune in comunitatea chirurgicala tratamentul complex chirurgical si general al infectiilor extensive de parti moi. Spitalul nu a produs nicicand infectii extensive. A rezolvat insa prin protocolul propriu infectii extensive inclusiv in stare terminala.
  • Tratamentul chirurgical al limfedemului indiferent de etiologie
  • Chirurgia mainii (urgente, sechele) : scade rata infectiilor posttraumatice prin protocolul operator impus in urgenta mainii si prin aceasta scade gravitatea sechelelor; creste rata mainilor salvate si prin urgenta amanata activa.
  • Malformatii congenitale ale mainii, pavilionului auricular, organe genitale externe
  • Tratamentul ulcerului cronic
  • Reconstructii de perete abdominal
  • Reconstructii sau crearea de organe genitale externe, masculine si feminine
  • Protocolul terapeutic in tumorilor cutane si de parti moi
  • Chirurgia estetica
  • Cercetare si publicare de articole ca si comunicari stiintifice pe toate aceste domenii cu impact major in formarea traumatologilor din tara
  • Participa la multe congrese internationale unde prezinta nivelul la care a ajuns chirurgia plastica reparatorie din Romania
  • Contribuie la crearea pielii artificiale "Pancol" (în anii 1974-1976)
  • Creaza invatamantul de chirurgie plastica reparatorie si arsuri sub toate formele, de la specializare, invatamant pentru studenti dar si competente. Sistematic este insotit de cate un grup de rezidenti la accidente colective din tara, pentru ca acestia sa deprinda atitudinea si protocolul de urmat. Formeaza 40 de chirurgi plastici, dar si foarte multi chirurgi care castiga competente pe un domeniu al chirurgiei plastice.
  • Prezenta activa mai ales prin inteligenta, talent, modul dominant de a conduce si organiza dar si prin comunicãri stiintifice, prin publicatii interne, externe